Paștele se apropie cu paşi repezi, iar gospodinele se pregătesc deja de curăţenia de primăvară şi se gândesc la meniul de sărbători. Inițial mi-am dorit să fac o cercetare despre Pasca și cum se prepară în diferite zone ale Republicii Moldova: Nord, Centru, Sud. Dar așa cum, Moldova este o țară mică fără mari diferențe, precum în România, am decis să abordez tema: „Ce este PASCA și de ce o avem pe masa de Paști, obligatoriu”.
Micile diferențe din farfuria gospodinei se referă la o alegere personală în funcție de ce are prin gospodărie. Dacă prepară Pasca dulce cu stafide, este o alegere personală sau o face cu branză de oi, de vaci, ori dacă o face din aluat de pâine, căci cozonacul și învârtita este din aluat dulce.
Toate aceste mici diferențe nu sunt repere de zonă, dar preferința gospodarilor, iar mama/bunica, va ține cont de gusturile membrilor de familie, căci adunarea în jurul mesei este o reîntâlnire cu cei dragi pentru a petrece timpul împreună și comemorea morții și învierii lui Iisus Hristos.
PAȘTELE este moartea și învierea Mântuitorului nostru! Ce avem în farfurie, este doar Binecuvântarea și Mila Lui asupra noastră. Totuşi, în spatele mesei tradiţionale alături de familie, simbolurile din această perioadă au semnificaţii deosebite pe care toţi creştinii trebuie să le cunoască.
Mielul simbolizează inocenţa, blândeţea şi puritatea, cel pe care Sfântul Ioan l-a numit Mielul întruchipează manifestarea puterii primăverii, triumful înnoirii, victoria ciclică a vieţii asupra morţii. Mielul sau oaia întruchipează animalul de sacrificiu, credinciosul ca membru al turmei lui Dumnezeu, pe Hristos care s-a sacrificat pentru mântuirea oamenilor, biruind răul, ideea de sacrificiu, ideea că fără moarte şi sacrificiu nu există Înviere, şi mielul apocaliptic care apare în centrul Ierusalimului ceresc.
Lumânarea aprinsă este simbolul luminii în toate culturile. În creştinism lumânarea aprinsă în noaptea Învierii simbolizează lumina divină a lui Hristos, Învierea, credinţa, şansa fiecăruia de ase înălţa. Arzând şi luminând, ea simbolizează o viaţă dedicată iubirii unice, topindu-se în tăcere, simbolizează sacrificiul.
Pasca creştinilor este ca o pâine rotundă, gustoasă, seminificând promisiunea învierii trupurilor şi a vieţii veşnice. Dulceaţa aluatului sugerează împlinirea sufletească ce urmează strădaniei din post. Pasca este dusă obligatoriu la biserică, pentru a fi sfinţită. Pasca este împodobită cu o cruce, inluzând astfel toată simbolistica Crucifixului, iar pe margine sunt două fâşii de cocă răsucite, întruchipând coroana de spini a lui Hristos.
Pasca, era la început o pâine nedospită, realizată din făină obținută din cinci cereale, cunoscută drept „pâinea săracilor”, dar odată cu trecerea timpului, a devenit un preparat nelipsit pe masa de Paști, ce are la bază aluat de cozonac, brânză de vaci, precum și alte condimente sau arome. Simbolul cel mai des realizat pentru decorarea păștii a rămas crucea, amintind de momentul tragic al răstignirii Mântuitorului.
Pasca este unul dintre simbolurile sacrificiului lui Iisus, care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor noastre. Pasca se prepară în Sâmbăta Mare, ajunul Învierii, iar forma sa este rotundă.
Tradiția de a consuma PASCĂ vine de la obiceiul evreilor, acela de a mânca miel și pâine nedospită, cunoscută drept azimă, și ierburi amare, pentru a aminti chinurile prin care au trecut evreii, în timpul robiei egiptene.
Pasca se duce la biserică, pentru a fi sfințită, deoarece reprezintă trupul lui Iisus. Preparată din aluat de pâine sau de cozonac, pasca se rupe în bucăți și după ce a fost sfințită, se consumă în prima zi de Paști pentru a alunga bolile și necazurile.
Pentru ca PASCA să iasă bună și gustoasă, gospodina trebuie să facă semnul crucii deasupra aluatului, înainte să o introducă în cuptor, și să rostească „Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precestă pe fereastră“.
AUTOR: Mariana Iurcu, muzeograf, Muzeul de Istorie și Etnografie orașul Călărași