În satul Bravicea, raionul Călărași am fost de două ori, deocamdată. Și tot de atâtea am rămas surprins de frumusețea localității, reprezentată prin dragostea oamenilor de acolo pentru valoarea și prețuirea față de bucata lor de pământ. Identitatea lor este transpusă prin lucrările și experiențele care se regăsesc în cele 3 muzee ale satului. Amănunte despre instituțiile muzeale din Bravicea veți afla în episoadele video ale Călătoriilor cu Gust, care sunt în montaj. Dar în acest articol aș vrea să mă opresc la un alt simbol al satului Bravicea.

Satul cu drumuri ce duc în toate cele 4 zări ale lumii

Este vorba despre calul – un animal care stă la loc de cinste în gospodăriile brăvicenilor. Localitatea Bravicea se deosebește de satele din vecinătate prin vechime – conform documentelor istorice din 1603, dar din legende și mai vechi, cel puțin de pe timpul lui Ștefan cel Mare, odată ce a avut un vornic pe nume Duma Braevici, care prin conjugare în vechea slavonă отчина / moșie ar suna cam așa: Чья эта отчина? Чья?! Бра.е.вичя”!

Doctorul, conferențiarul universitar Asea Timuș mi-a povestit un pic din istoria localității Bravicea. Domnia sa punctează că, satul are drumuri în toate cele 4 zări ale lumii, în comparație, spre exemplu cu Săsenii, Meleșenii… care au drumuri doar în „față”, dar nu și în „spate”. Bravicea are 5 șleahuri străvechi, dintre care 2 dispărute:

1. Șleahul Chișinăului: de la Școală în sus spre Podiș, apoi coboară prin Molovateț și continuă cu drumul de țară pe malul Ichelului pe lângă Onești și ajungea odată până la târgul Chișinău, în prezent dispărut. De la sfârșitul anilor 70 ai secolului trecut a apărut în paralel M14 sau Magistrala internațională – trasa.
2. Șleahul Călărașului prin Frumoasa, de la biserică în sus – dispărut.
3. Șleahul Călărașului prin Meleșeni – existent.            
4. Șleahul Bălțului, peste Cula prin Budăi, Telenești – existent.
5. Șleahul Orheiului prin Săseni – existent.

Roza drumurilor de Bravicea a fost un factor decisiv în evoluția satului.

Situarea localității Bravicea aproape în mijloc între cele două târguri importante: Orhei – 35 km(cu ieșire la Nistru prin Răut) și Tuzara, apoi Călărași – 25 km (cu cale ferată națională și internațională), la fel a fost factor în dezvoltarea satului.

Bravicea are cea mai mare suprafață, cca 6000 de hectare împreună cu pădurea (altădată Frumoasa aparținea tot Bravicei). Este un mister până în prezent, adică cum de s-a păstrat până în prezent.

Evreimea de altădată s-a adunat în satul Bravicea anume pentru: 1) drumuri în toate direcțiile; 2) suprafață arabilă și forestieră semnificativă; 3) statut de plasă, ocol, raion etc. Evreimea dezvolta comerțul, respectiv economia și infrastructura satului.

Printre primele din zonă la Bravicea s-a dechis școală (1870), spital (1895) și tot așa.

Evolutiv din sat s-au născut brăviceni cam din toate specialitățile din țară: medici, ingineri, scriitori, matematicieni, chimiști, istorici, entomologi, ziariști, cineaști etc. Unii dintre ei în prezent sunt oameni de afaceri și cu capital privat liber pentru a contribui pe rol de sponsori la diferite lucrări, monumente etc.

Calul – simbolul satului Bravicea

Acum, în satul Bravicea se află în jur de 60 de cai. Cercetătoarea Asea Timuș îmi spune cum trebuie îngrijit un cal:

1. Cu drag pentru acest animal nobil;
2. Respectând regulile generale: igiena corpului; igiena locului de întreținere; hrana de calitate – factorul decisiv; pășunatul liber etc.

Asea Timuș, doctor, conferențiar universitar

Moștenirea unui cal este importnat, fiindcă se moștenește totodată experiența de-a îngriji și-l implica în lucrările agricole și de casă; Pregătirea morală pentru întreținerea acestui animal: îndrăgirii ca pe un câine, pisică, papagal etc. Fără pasiune pentru cal nu se poate considera un om potrivit sau gospodar, deoarece calul devine un real „membru” al familiei și trebuie îngrijit non-stop: Paște, Crăciun, Anul Nou, dumincă, miercuri, duminică, ploaie, soare, îngheț, arșiță etc. Doar că responsabilitatea față de animal nu este suficient, dar este necesară pasiunea față de murg, atunci orice lucrări pentru întreținere și îngrijire, inclusiv, medicală, nu devine o povară obositoare, dar ceva obișnuit.

Satul Bravicea se poate mândri cu un eveniment deosebit care pune în valoarea acest animal. Este vorba despre “Hramul Căruțașilor”. De ce este nevoie de o asemenea sărbătoare? Vine cu toate explicațiile, la fel cercetătoarea Asea Timuș

Prima – o sărbătoare inedită și unică.

Doi – calul este cel mai nobil animal de la casa omului, astfel trebuia cineva să-l atenționeze mai altfel și ideea s-a prins bine.

Trei – prin acest animal nobil – cabalina se poate lega orice istorii ale satului din vechime. Spre exemplu:

= primul Om care a descălecat aici și a înființat o familie, apoi un neam, apoi un sat a devenit de unde a venit numai cu calul, fiindcă alt transport nu era;

= prima arătură a fost făcută cred că tot cu calul;

= legătura cu târgurile se făcea prin cai și călăreți;

= la război se mergea numai cu calul;

= primele pietre de mori pentru producerea făinii au fost tractate tot cu calul, apoi de apă, apoi de vânt, apoi de motor și tot așa.

= inventarul și cărțile bisericești au fost aduse de la mănăstiri tot cu căruța trasă de cal și tot așa. Adică orice eveniment până la mașină și tractor se pot lega de călăreț/căruțaș, cal și căruță.

Întrebată ce se dorește prin asta să se pună în valoare, Asea Timuș răspunde:

Omul – căruțașul

Animalul – cabalina

Aplicarea – în lucrările gospodăriei, gliei etc., păstrarea animalului pe lângă casă, posibil ca un element din agricultura ecologică etc.;

Tradiția – sărbători „Sanie cu zurgălăi”, distracții – simplă călărie, plimbare cu bricica, competiții sportive etc.

SATUL este legat de animalele domestice, printre care și calul, și acestea nu vor/nu trebuie să dispără sau este necesar de încurajat și susținut această îndeletnicire cu VIAȚĂ.

Atitudinea educativă – cu drag pentru animal, cu măiestrie față de cal și căruță, cu responsabilitate, cu respect față de omul care are alături și în responsabilitate cel mai nobil animal domesticit.

Satul Bravicea – imagine pozitivă în vecinătate, zonă, republică, alte țări și continente…

Atragerea turistului din țară și străinătate din care rezultă și atragerea unor investiții, spor economic la nivel local (mâncare, băutură, suvenire, artizanat etc.) „HRAMUL CĂRUȚAȘULUI” SE JUSTIFICĂ CULTURAL ȘI ECONOMIC.

***Material realizat cu ajutorul doctorului, conferențiarului universitar Asea Timuș