Un regal al tradițiilor strămoșești la festivalul Sânziene din satul Leordoaia, raionul Călărași. Sărbătoarea a început chiar de dimineață cu împletitul cununelor din flori dintre cele mai alese și… culese de pe câmpurile locului.
Fetele și femeile din satele din apropiere până la apus de soare au și cusut cămășile tradiționale, pe care și le-au pus ca straie să meargă la sărbătoare.
Ulterior, tot alaiul a mers pe malul lacului de la Leordoaia, unde festivalul a început cu muzică populară, tradiții și bună dispoziție.
Ansambluri folclorice din diverse localități ale Republicii Moldova au venit la sărbătoare și au încântat oaspeții festivalului cu cântece tradiționale. Pe notele interpretărilor localnicii, dar și turiștii au încins hore pe toloacă de “pământul gemea”.
Când s-a lăsat seara peste sat, fetele care de cu zi au cules de pe câmp flori și au împletit cununi, le-au aruncat în apele lacul din Leordoaia. Potrivit legendei, își vor găsi în curând ursitul doar fetele ale căror cununi au ajuns la mijlocul iazului, iar celelalte vor rămâne nemăritate încă un an.
Aproape de miezul nopții, bărbații au aprins un rug, în jurul căruia s-au prins în horă. Dansul simbolizează alungarea spiritelor rele.
La Festivalul Sânziene, diverși meşteri populari au venit cu lucruri artizanale, iar gospodinele au pregătit mâncare aleasă după rețetele străvechi.
DIN ISTORIA SÂNZIENELOR
Sărbătoarea se numește la centru și la nord – “Sânzinele”, iar la sud se numește Drăgaica. Este miezul verii. Este o sărbătoare a grâului împlinit. Se face proba grânelor. Din primele spice se vede cam când ar putea începe sezonul seceratului. Femeile dis-de-dimineață scot din casă tot cee ace înseamnă haină, în felul acesta făcându-se un contact cu soarele. Erau scoase la soare obiectel care erau țesute din pânză sau din lână, deoarece în această zi soarele cade cel mai mult perpendicular pe pământ.
Pe timpuri, la porțile gospodarilor în această zi se puneau coronițele din sânzâiene pentru a apăra casa. La moldoveni se aruncă aceste coronițe peste casă, pentru ca fetele să-și vadă ursitul, ca să cunoască dacă ursitul se ține bine de ea, dacă rămâne pe casă, înseamnă că trecătorul care trece pe lângă casă vede câte fete de măritat are gospodarul, iar dacă cununa cade aproape de casă, atunci fata se va mărita degrabă.
La ucraineni, cununa se pune deasupra la ușă sau la poartă. Toți care intră trebuie să se atingu cu capul de cunună, iar cununa se face neapărat din plante tămăduitoare și mult pelin, deoarece pelinul este planta care alungă toate spiritele rele. Și intrând, oaspetele trebuie să se atingă cu capul, pentru că tot răul pe care l-a acumulat timp de un an să rămână după cunună. Ieșind din casă tot trebuie să se atingă de cunună, deoarece ca tot ce s-a vorbit în casă să rămână în casă.
Pe vremuri în părțile sudului, fetele organizau hora drăgaicelor. La hora de drăgaică veneau doar fetele, băieții nu aveau ce căuta.
NOTABENE: Acest material face parte din campania națională de promovare a turismului local #NEAMPORNIT desfășurată de Agenția de Investiții Moldova.
